Intră în lumea fascinantă a coralilor și a recifelor de corali și descoperă minunile ascunse sub suprafața oceanului. Te-ai întrebat vreodată de ce aceste orașe subacvatice sunt unele dintre cele mai diverse și esențiale ecosisteme de pe pământ? De la designurile lor delicate la rolurile critice în viața marină, recifele de corali sunt frumoase și vitale pentru bunăstarea planetei noastre. Descoperă secretele Marii Bariere de Corali, o frumusețe naturală care atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Te întrebi despre bijuteriile din coral sau de ce coralii sunt indispensabili în medicină? Continuă să citești pentru a învăța fapte inimaginabile despre viața fascinantă și importanța majoră a coralilor!
Ce sunt Coralii
Coralii sunt creaturi marine uimitoare, esențiale pentru ecosistemele oceanice. Coloniile de corali sunt formate din mulți polipi mici care se unesc. Polipii sunt organisme minute, cu corp moale, de tip tub, cu tentacule pentru a prinde prada. Grupul Cnidaria este o clasă în care putem găsi specii de corali, inclusiv anemone de mare, meduze și altele.
Imagine a imagine cu corali.
Tipuri de Corali
Corali Duri (Scleractinia)
Coralii duri construiesc schelete din carbonat de calciu care formează structura recifului de corali. Acești corali cresc între 0,5-10 centimetri pe an, în funcție de specie și circumstanțe, formând structuri solide din carbonat de calciu care cresc în rate diferite. Majoritatea coralilor duri care construiesc recife au o rată medie de creștere de 1-3 cm/an. Fiecare colonie de coral dur este formată din mulți polipi mici. Corpurile lor tubulare au o gură înconjurată de tentacule în formă de coroană. Cei mai mulți corali duri trăiesc în simbioză cu alge microscopice numite zooxanthelle, care efectuează fotosinteza și oferă nutrienți coralilor.
Coralii duri se împart în două grupuri principale: Corali Stony cu Polipi Mari (LPS) și Corali Stony cu Polipi Mici (SPS).
Euphyllia spp. (Frogspawn, Hammer, Torch Coral), Acanthastrea spp., Trachyphyllia geoffroyi (Open Brain Coral) și Favia spp. (Moon Coral) sunt câțiva dintre coralii LPS.
Acropora spp., Montipora spp., Pocillopora spp. (Cauliflower Coral) și Stylophora spp. sunt exemple de corali SPS.
Corali Moi (Alcyonacea)
Coralii moi nu au un schelet dur, dar au spicule interne (ace microscopice) care oferă un anumit suport. Sunt numiți „moi” datorită texturii lor, care este mai asemănătoare cu pielea decât cu orice altceva. Multe specii de pești și nevertebrate găsesc habitat și adăpost printre ramurile și polipii coralilor moi, care servesc de asemenea ca surse de hrană pentru alte organisme, sporind astfel biodiversitatea recifelor de corali și contribuind la complexitatea și sănătatea ecosistemului prin prezența lor. Aceștia capturează plancton și particule organice din apă, participând la rețeaua trofică a recifelor de corali.
Exemple de corali moi:
Gorgoniile, cunoscute pentru structurile lor asemănătoare cu fani, sunt comune pe recife și adaugă complexitate ecosistemelor.
Coralii de piele au o suprafață netedă, asemănătoare cu pielea, și pot forma forme variate, cum ar fi plăci sau ramuri.
Comuni în multe recife de corali sunt coralii moi aparținând genului Sinularia; astfel, contribuie la biodiversitate, precum și la structura acestor recife.
Ce mănâncă coralii
Cele mai multe specii de corali trăiesc în simbioză cu alge mici numite zooxanthellae, care se găsesc în interiorul țesuturilor lor. Aceste alge realizează fotosinteză și produc hrană folosind lumina soarelui. Aceste microorganisme împărtășesc aproape 90% din produsele lor fotosintetice cu coralii, cum ar fi (acestea includ glucoza, aminoacizii, precum și). Această relație permite coralilor să crească sănătoși chiar și în ape sărace în nutrienți, numite ape oligotrofe.
Polipii de coral au, de asemenea, tentacule care se întind noaptea pentru a prinde plancton și alte organisme mici. Tentaculele posedă celule urticante (nematociste) care imobilizează prada. În plus, coralul capturează diferite tipuri de plancton, cum ar fi zooplanctonul (organisme marine minuscule) și fitoplanctonul (alge marine). Pe lângă aceasta, creaturi marine mici, cum ar fi crustaceele microscopice; larvele și detritusul pot fi capturate de corali.
Substanțele organice dizolvate pot fi absorbite direct de corali din apă. Acestea pot fi sub formă de aminoacizi, acizi grași și alte tipuri de molecule organice mici. Câțiva corali obțin nutrienți direct prin suprafața polipilor lor.
Coralii captează organisme microscopice sau particule organice suspendate prin mucusul și tentaculele lor. Unele forme ale acestor corali produc o substanță lipicioasă asemănătoare cu slime-ul care colectează particule de hrană prin curenții de apă. Această masă închisă este apoi trasă înapoi în polipi, unde este digerată. Strategiile de captare a hranei par să varieze foarte mult între genuri; dar toate par să funcționeze suficient de eficient pentru acest scop, deoarece multe sunt generaliste de hrănire de succes, menținând în același timp un anumit grad de specializare în interiorul lor. Se bazează pe energia solară pentru a captura plancton prin zooxanthellae și pentru a absorbi substanțe organice dizolvate. De exemplu, unii folosesc mucus, în timp ce alții folosesc tentacule pentru a captura organisme microscopice și alte resturi suspendate în apă. Această combinație duce la o varietate de metode de hrănire care permit coralilor să supraviețuiască și să prospere în diferite medii marine.
Culorile Coralilor
Speciile de corali au o gamă diversă de culori, ceea ce le face unice și atrăgătoare. Culoarea coralilor depinde de tipul acestora, de tipul algelor simbiotice, de condițiile de mediu și de accesul la hrană. Culoarea naturală a coralilor este variată și poate include verde, maro, albastru, violet, roșu, roz, precum și galben, printre altele; această pigmentare a fost atribuită unei combinații de factori, cum ar fi pigmenții naturali din corali înșiși, mediul înconjurător și disponibilitatea nutrienților. Această gamă largă de nuanțe îi face să fie unele dintre cele mai atractive ființe din mare.
Coralii pot să se miște?
În contrast cu alte animale, mișcarea nu are loc în general în speciile de corali. Dar există mai multe modalități prin care aceste organisme sau părțile lor pot să se miște sau să se adapteze.
De exemplu, polipii pot schimba locația lor atunci când capturează hrană din apă prin mișcarea tentaculelor. Aceasta se întâmplă doar ușor și servește în principal în timpul hrănirii, dar și în scopuri de protecție. Polipii se deschid și se închid, de asemenea, ca răspuns la stimuli precum atingerea ușoară sau chiar prezența hranei.
Creșterea unor colonii de corali se realizează prin înmulțire, generând noi polipi din cei existenți, care se răspândesc lent pe substratul lor. Pe măsură ce cresc pe substrat, unele colonii își schimbă poziția, deși pe o perioadă lungă de timp. Alte genuri, cum ar fi Xenia, pot „merge” pe substraturi prin elongare, dar cu o viteză foarte lentă.
În plus, acest stadiu este pentru ei să ajungă în noi zone, deoarece larvele cunoscute sub numele de planulae înoată cu cili până când se atașează de un loc adecvat unde se vor maturiza în adulți prin metamorfosis (Wiley 2009).
Mișcarea poate fi observată, de asemenea, între anumite tipuri de fungidae, care pot să se deplaseze pe baza sedimentară, spre deosebire de cele ale căror baze sunt fixe, depinzând astfel de curentul de apă sau de contracție (Wiley 2009).
Habitatele Coralilor
Diverse părți ale oceanelor lumii sunt casa coralilor, cei mai mulți fiind găsiți în ape tropicale calde și puțin adânci. Unele locuri care au corali includ:
Great Barrier Reef
Situat pe coasta Queensland, Australia, Marele Zat de Corali este cel mai mare recif de corali de pe Pământ, întinzându-se pe peste 2.300 de kilometri și adăpostind mii de specii marine.
Triunghiul Coralilor
Acoperind Indonezia, Malaezia, Filipine, Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Insulele Solomon; această zonă are cel mai mare număr de specii de corali (peste 600) și specii de pești care se ridică la mii la nivel global.
Recifurile de Corali din Caraibe
Zonele din jurul coastei Floride, inclusiv Mexic, Belize, Cuba și Bahamele, au corali în Marea Caraibelor. Este un ecosistem foarte biodivers și important, în ciuda dimensiunii sale mici comparativ cu Marele Zat de Corali.
Marea Roșie
Coralii cresc între Africa și Asia, de-a lungul coastelor Egiptului, Sudanului, Arabiei Saudite, Iordaniei etc. Un număr mare de turiști care sunt scafandri vizitează acest loc deoarece are apă limpede și multe tipuri diferite de corali, atrăgând de asemenea mulți oameni de știință.
Coralii din Oceanul Indian includ Maldive, Seychelles, Mauritius, Insulele Andaman și Nicobar, și coasta Madagascarului. Acestea sunt bogate în recife de corali și adesea atrag turiști datorită plajelor frumoase, precum și a vieții subacvatice hrănite de o biodiversitate ridicată.
CORALII DIN OCEANUL PACIFIC
Polinezia, Micronezia, Fiji, Samoa, Hawaii au de asemenea multe zone insulare mici care au ecosisteme de corali semnificative, esențiale pentru oamenii care trăiesc acolo și biodiversitate.
CHEILE FLORIDEI
Cheile Floridei sunt un parc național în Statele Unite, situat pe coasta Floridei, care găzduiește o mulțime de vieți marine, inclusiv corali, făcându-l astfel un loc popular pentru scufundări și o destinație de explorare pentru a vedea ce se află sub apele sale.
CORALII DIN MAREA MEDITERANĂ ȘI ADRIATICĂ
Chiar dacă nu sunt la fel de extinse sau diverse ca recifele de corali tropicale, coralii pot fi găsiți și în Marea Mediterană și Marea Adriatică. Aceștia sunt folosiți pentru a fabrica bijuterii, cum ar fi acest coral roșu (Corallium rubrum), care este unul dintre cei mai cunoscuți corali din aceste două mări. Adevărat, aceste cercei sunt de obicei vânduți la adâncimi între 10 metri și 200 de metri sub nivelul mării. Deși sunt obscure și lipsite de strălucire comparativ cu opusele lor polare, Mările Mediterană și Adriatică joacă totuși un rol vital în conservarea biodiversității oceanice, precum și în menținerea stabilității ecosistemului.
CE ESTE UN RECIF DE CORALI?
Recifurile de corali sunt structuri formate din colonii de corali care aparțin nevertebratelor marine din clasa Cnidaria. Aceste recife sunt printre cele mai diversificate ecosisteme biologice de pe Pământ datorită bogăției și importanței lor ecologice. Recifurile de corali încep ca mici colonii individuale de corali care se atașează de suprafețe dure, cum ar fi stânci vulcanice sau părți erodate ale fundului mării. Atunci când se atașează, ele se dezvoltă în polipi numiți larve planulae, după care se divid formând colonii.
STRUCTURA UNUI RECIF DE CORALI
Coralii vii pot fi observați la suprafața recifului, care este format din organisme mici numite polipi. Acești polipi mici secretă carbonat de calciu, responsabil pentru construirea scheletelor de coral. Polipii creează continuu altele noi pe măsură ce se divid, extinzându-se pentru a acoperi colonii și astfel formând straturi de corali vii pe suprafața sa. Pe măsură ce polipul crește și apoi moare, lasă în urmă scheletul său din carbonat de calciu. Scheletele formează fundația recifului, creând straturi de coral mort sub stratul de coral viu de deasupra.
Coralii morți de sub suprafață oferă stabilitate structurală recifului și permit acestuia să crească în înălțime și lățime. Coralii morți oferă o suprafață dură pe care noi corali se pot atașa și se pot stabili. Structurile moarte nu ar fi fost un substrat adecvat pentru colonizarea de către generațiile viitoare de polipi coloniali care își fac case din aceste rămășițe. Astfel de rămășițe scheletice moarte formează habitate complexe care acționează ca locuri de refugiu pentru multe animale marine, inclusiv pești, nevertebrate și alge, printre altele.
Reciful Great Barrier
Reciful Great Barrier este cel mai mare sistem de corali din lume și una dintre cele mai impresionante minuni naturale. Este situat de-a lungul coastei Queensland în Australia, întinzându-se pe o distanță de peste 2.300 de kilometri. Acoperă o suprafață de aproximativ 344.400 de kilometri pătrați. Este format din peste 2.900 de recife individuale și 900 de insule. A fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1981 datorită valorii sale naturale excepționale.
Este casa a mii de specii, inclusiv peste 1.500 de specii de pești, 411 specii de corali duri, 134 de specii de mamifere marine și sute de specii de păsări marine. Pe lângă corali, reciful oferă un habitat pentru țestoasele marine, rechini, rațe, delfini și dugonguri. Reciful Great Barrier cuprinde ecosisteme diverse, inclusiv lagune, mangrove, estuare, ape puțin adânci și recife adânci. Formarea recifului Great Barrier a început acum aproximativ 20 de milioane de ani, iar forma sa actuală are aproximativ 8.000 de ani, după ultima eră glacială. Reciful crește printr-un proces continuu de construcție a carbonatului de calciu de către corali și alte organisme, împreună cu acumularea de sedimente.
Great Barrier Reef atragează aproximativ 2 milioane de turiști anual, contribuind semnificativ la economia australiană. Activitățile populare includ scufundări, snorkeling, pescuit, croaziere și observația vieții marine.
Autoritatea Parcului Marin Great Barrier Reef (GBRMPA) aplică reglementări pentru conservarea recifului. Porțiuni mari ale recifului au fost declarate zone protejate cu restricții privind pescuitul, turismul și alte activități. Programele de cercetare și educație se concentrează pe monitorizarea stării recifului și creșterea conștientizării cu privire la importanța și amenințările acestuia.
Fabricarea bijuteriilor din coral și alte roluri
Fabricarea bijuteriilor din coral datează de mii de ani, iar bijuteriile din coral sunt considerate piese frumoase cu semnificații simbolice. Coralul roșu (Corallium rubrum) este cel mai popular material pentru fabricarea bijuteriilor datorită culorii sale roșii intense. Se găsește în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic în secțiuni.
Comerțul cu corali este reglementat la nivel național și internațional prin legi precum CITES (Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii de Faună și Floră Sălbatică Pe cale de Dispariție) pentru a preveni supraexploatarea acestora.
Coralii sunt folosiți ca biomateriale în medicină, în special pentru grefarea osoasă. Carbonatul de calciu din coral seamănă cu osul uman și poate induce formarea osului în timpul intervențiilor chirurgicale ortopedice și dentare.
Cercetările sunt în curs de desfășurare asupra substanțelor bioactive din corali și organismele de coral pentru a dezvolta noi medicamente. De exemplu, unele substanțe derivate din coral au arătat activități anti-cancerigene, antivirale sau antibacteriene.
Restaurarea recifelor de coral folosește fragmente de coral. Astfel de tehnici includ plantarea coralilor în zonele deteriorate pentru a stimula procesele de recuperare, cum ar fi creșterea. Coralii sunt, de asemenea, folosiți pentru a crea recife artificiale pentru a îmbunătăți habitatul vieții marine, ceea ce va facilita și pescuitul și ecoturismul; ei servesc, de asemenea, ca diguri naturale de-a lungul mai multor plaje, reducând astfel ratele de eroziune.
Coralul este un simbol al frumuseții și protecției în multe culturi din întreaga lume. Ceremoniile tradiționale folosesc bijuterii sau decorațiuni din coral, realizate în mare parte din acest material prețios.
De ce sunt importanți coralii
Coralii sunt importanți pentru ecosistemele marine, precum și pentru comunitățile umane dintr-o serie de motive. S-ar putea argumenta că importanța lor este privită dintr-o perspectivă ecologică, economică și culturală. Recifele de coral oferă habitat pentru aproximativ 25% din toate speciile marine, inclusiv pești, moluște, crustacee, țestoase marine și multe altele.
Coralii dezvoltă structuri complicate care permit dezvoltarea diferitelor nișe ecologice, susținând o biodiversitate bogată. Aceștia reprezintă o parte semnificativă a lanțurilor trofice și susțin populații ale mai multor specii care depind de ei pentru hrană și adăpost. Prezența recifelor de corali pe țărmuri reduce intensitatea valurilor, acționând astfel ca bariere naturale împotriva eroziunii plajelor și a furtunilor. Recifele de corali rețin de asemenea sedimentele în loc, prevenind mișcarea acestora mai aproape de țărm.
Recifele de corali formează habitate pentru multe specii de pești importante în pescuitul local sau comercial în anumite etape ale ciclului lor de viață. Datorită frumuseții și biodiversității lor, milioane de turiști vizitează anual recifele de corali. Scufundările, împreună cu snorkeling-ul, au un impact economic semnificativ asupra zonelor locale.
Recifele de corali sunt site-uri esențiale pentru studii științifice care ajută la explicarea ecologiei, evoluției, schimbărilor climatice și biotehnologiei, printre altele. Coralii sunt vitale pentru menținerea sănătății oceanelor și pentru creșterea ratelor de supraviețuire în rândul multor specii marine la nivel global. Semnificația lor ecologică, economică și culturală le face indispensabile în ceea ce privește menținerea biodiversității; susținerea societăților locale; protejarea țărmurilor etc.
Conservarea și Protecția Corailor
Coralii se confruntă cu numeroase amenințări la adresa supraviețuirii lor. Schimbările climatice, care includ creșterea temperaturilor oceanice și acidificarea oceanului, duc la albirea corailor și slăbesc scheletul acestora.
Poluarea provenită din substanțe chimice agricole, plastic și deversări de petrol dăunează și mai mult ecosistemelor de corali. Exploziile algale rezultate din eutrofizare din cauza excesului de nutrienți blochează lumina soarelui și reduc oxigenul din apă.
Habitatele de corali sunt distruse prin pescuit excesiv, în timp ce echilibrul ecologic este perturbat. Recifele de corali sunt deteriorate fizic de activitățile umane, cum ar fi turismul și dezvoltarea terenurilor, printre altele, ceea ce duce la creșterea sedimentării care sufocă coralii.
Zonele marine protejate pot reglementa activitățile din jurul lor, ceea ce ajută la conservarea coralilor. Reducerea poluării prin gestionarea corectă a deșeurilor, precum și aplicarea agriculturii ecologice sunt esențiale. Eforturile globale pentru reducerea gazelor cu efect de seră pot ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.
Zonele deteriorate pot fi recuperate prin programe active de restaurare a recifelor, cum ar fi transplantarea coralilor. Biodiversitatea coralilor este vitală pentru considerațiile de securitate ale viitorului planetei noastre în ceea ce privește protecția țărmurilor. Aceștia joacă un rol critic în ecosisteme; fără ei, nu ar exista deloc funcționarea ecosistemului. Conservarea coralilor necesită coordonare, deoarece sunt atât de interconectați cu alte specii din mediul lor din care obțin substanțe nutritive. Sănătatea mărilor depinde de conservarea coralilor, astfel încât productivitatea să fie asigurată în acele zone. Pentru societățile din întreaga lume, coralii au o semnificație importantă.
Concluzie
Coralii sunt mai mult decât organisme marine frumoase; ei creează viață sub apă, oferind adăpost pentru mii de specii și protejându-ne împotriva eroziunii țărmului. Nu se poate spune suficient despre cât de ecologic de importanți sunt aceste specii nu doar pentru ele însele, ci și pentru bunăstarea economică a oamenilor sau chiar pentru patrimoniul cultural. Cu toate acestea, trebuie să abordăm aceste numeroase provocări care amenință existența lor într-o manieră urgentă și să acționăm imediat, altfel nepoții noștri nu vor găsi nimic rămas. Nu doar oamenii de știință sau ecologii ar trebui să aibă grijă de acest lucru, ci este nevoie de implicarea tuturor, inclusiv a mea. Prin a face câteva lucruri mici, cum ar fi evitarea pungilor din plastic și sprijinirea ecoturismului, putem ajuta la salvarea acestor ecosisteme fragile. Destinul nostru este legat în mod inextricabil de cel al recifelor de corali. Deoarece ele sunt atât de cruciale pentru viața marină, investiția noastră de astăzi în protecția lor garantează frumusețea și sănătatea oceanelor noastre de mâine și în anii care vor urma.